Decembrie...

E decembire,intr-un sfarsit.Sincer,nu am sesizat pana acum,ca se aproprie sfarsitul de an.. Spre deosebire de celalalt,acest an,mi se pare ca a trecut destul de repede.. Mi s-a parut ca iarna s-a asezat brusc,la fel de brusc s-a schimbat si temperatura.. Chiar simt emotia sarbatorilor si sunt agitata si nerabdatoare pentru noul an....Desi,nu prea am observat in jurul meu,sentimentul asta...Mai bine am gasit peste tot ideea de "distractie"...Anyway..Fiecare cu preferintele lui.. Am un sentiment de bucurie,cu privire la tot ce urmeaza,probabil am si motive,dar simt ca totul va fi mai frumos de aceasta data...si trebuie sa ma bucur din plin,caci uitasem sa fac asta,la un moment dat. Ma intreb daca mai simte careva emotia aia specifica Craciunului,atunci cand simti mirosul de brad si vezi peste tot beculete colorate,cand intri in casa si te inghesui intr-un colt,la caldura,sa te dezgheti,cand fugi prin ninsoare,undeva,sa bei ceva fierbinte sa te incalzesti,cand simti fulgii de zapada cum ti se topesc pe fata,fericirea de pe chipul membrilor familiei si dispozitia buna a tuturor... Mai conteaza pentru careva,lucrurile acestea mici,ce faceau Craciunul special,acum cativa ani? Probabil nu sunt eu cea mai sentimetala persoana,dar sunt lucruri care ar trebui pastrate in sufletul fiecaruia...lucruri mici,ce alcatuiesc un intreg...

1.Recapitularea trecutului

De foarte multe ori m-am intrebat cat de important e trecutul pentru om..Am gasit diferite variante de raspuns : Unii spuneau ca "Ce-a fost,a fost.." altii ca "Au trait momentul.." iar unii credeau ca "Fiecare lucru facut,conteaza, intr-o oarecare masura si in prezent..".Eu fac parte din ultima categorie,desi nu dezaprob celalalte "teorii";fiecare are modul sau de a gandi.
Trecutul pentru mine e reversibilitatea timpului prin care ma intorc in trecut,singurul mijloc prin care pot reatrai amintirile si felul prin care incerc sa gasesc solutii pentru "dilemele" mele actuale.
Si...Probabil datorita faptului ca sunt si o persoana atenta la detalii,imi amintesc fiecare lucru mic care mi-a oferit o stare de bine.
Cred ca atat timp cat traim in intregime in prezent putem sa tinem o legatura stransa cu trecutul.. Desi sunt oameni care prefera sa uite,sa nu-si aminteasca..mai ales greselile si momentele grele prin care au trecut,deoarece probabil inca sunt dureroase..Suna absurd,dar pentru mine,fiecare pasa proasta e o amintire nu tocmai placuta,dar nici groaznica;prefer sa iau totul ca atare,deoarece cred ca fiecare lucru a avut un motiv,am invatat ceva prin tot ce-a fost,deseori constientizand ca aceste lucruri m-au facut mai puternica si mai pregatita de probabilitatea unui viitor esec,m-au ajutat sa ma corectez si sa fiu mai receptiva,as putea spune chiar optimista.
Bineinteles,nu sunt tot timpul plina de optimism,ca orice persoana,simt ca ma prabusesc si imi pierd speranta.Totusi,reanalizand situatia prind incredere,ceea ce ajuta foarte mult.
Inca o chestie legata de trecut:
Am observat ca multe persoane sunt criticate si li se pune o eticheta pentru faptele lor din trecut.Eu cred in schimbare foarte mult si cred ca oricine are dreptul la o a doua sansa,trebuie numai ajutat si lasat sa dovedeasca,caci daca respingem dreptul unui om de a se indrepta,bineinteles ca acestuia ii va fi si mai greu sa prinda incredere in el.(Aviz amatorilor..pentru un caz curent..For G.)
Cred ca asta-i felul prin care eu percep trecutul..
:)

Sensibilitate faţă de timp...

Ce este timpul?Timpul e o forma a perceptiilor ; este inegal in trecerea lui si ireversibil.Cand vrem sa treaca cat mai repede,atunci trece cel mai greu..Acum,cred ca-mi doresc sa treaca,sa fuga,sa ma inece de alte ganduri..totul sa devina poveste in rama,si timpul sa devina reversibil doar prin propriile amintiri,si-atat...caci.....Sufletul meu nu mai este contemporan al prezentului,de o vreme incoace,inca se afla in trecut.
Emil Cioran :
"Sensibilitateab fata de timp,pleaca din incapacitatea de a trai in prezent.Iti dai seama in fiecare clipa de miscarea nemiloasa a vremii,care substituie dinamismul imediat al vietii.Nu mai traiesti in timp,ci cu el,paralel lui."
"In mod firesc,trecutul se pierde in actualitatea prezentului,se insumeaza si se topeste in el.."
"Cand stii neincetat ce agent de distrugere e timpul,sentimentele care se injghebeaza in jurul acestei constiinte incearca sa-l salveze pe toate laturile.."
"Timpul este un surogat metafizic al marii.Nu te gandesti la el decat spre a invinge nostalgia ei."

Re-connect..

Derapaj halucinant,prabusit in meandrele subconstientului,un delir nevrotic...In naivitatea mea imi place sa cred ca nu-mi face rau,nici bine,ca e doar un refugiu temporar.
Stiu ca nu ma pot deconecta brusc,imi este foarte greu,stiu asta,o stiu de fiecare data,imi pusesem in vedere de-atatea ori sa las totul balta..sa incerc sa-mi controlez timpul,sa-mi constientizez prezentul,sa-mi temperez ritmul,sa-mi limitez granitele constientului,fata de inconstient si subconstient.Ma detasez usor,pentru cateva clipe antrenez fiecare senzatie si confund realitatea.Desi deconectarea mea ajunge aproximativ deplina,temperez,si incep sa revin.
Treptat redevin rationala,uitand de ganduri...si totusi reactualizand amintirea imi e greu sa-mi analizez simtirea si toate nuantele perceptiei..
Traiesc.

╛╚

E un sentiment atat de puternic,ce cuprinde toata intensitatea posibila,ceva cu mult mai presus decat pot controla..Nu pot sa arat ce simt,nici nu stiu daca voi reusi vreodata.E ca si cum existi in mine ca si cum traiesti undeva acolo..o parte din mine.
Ceva atat de puternic incat simt ca pierd orice contact cu realitatea..Nu pot numi acest sentiment cumva,nu pot controla ce simt,nu pot sa imi tin in frau emotiile,nu pot sa ma prefac ca sunt indiferenta atunci cand te vad..Parca nu mai pot scoate nici-un cuvant,tremur si am o multime de emotii atat de diferite,care ma doboara..Si parca as vrea sa ma sting langa tine,as vrea sa imi gasesc refugiul in tine..Si stiu ca nu o sa fii aici tot timpul..Dar nu vreau sa pierd ce simt,e prea intens,desi,urasc sentimentul,iubesc sa-l traiesc...
Si totusi parca-mi esti strain,nu pot sa explic in cuvinte ce ma uneste atat de mult de tine,desi sunt constienta ca e imposibil sa stai.Te cunosc atat de putin si in acelasi timp atat de mult..
Si nu am stiut sa spun la momentul potrivit nimic,si am motive,si ai motive,si nu stiu de ce am luat asemenea decizii,si nu stiu ce crezi.Si simt ca inebunesc,caci nimic nu e clar,si ca-i un dor nebun,si ca totul e dat peste cap.

I'm sorry..

¤

Dimineaţă...

M-am trezit intr-o dimineaţă,alergandu-mi prin minte alert.M-am ridicat,intrebandu-ma cu disperare,ce mi s-a intamplat.Am decis sa ma dezmeticesc bine,inainte de a trage vreo concluzie pripita..Da...Ma simteam altfel,pur si simplu;Diferita,dar totusi,asa peste noapte?Fara nici`un motiv,fara nici o intamplare,fara ca eu sa-mi bat capul?Nu,chiar nu e normal.
Am aflat intr-un final ca da,e posibil.
Cam dubios....
Ma simt eu,si-atat..Asa cum sunt : ametita,confuza,uneori nehotarata,ciudata,alteori exagerat de orgolioasa,o persoana sociala de fel,cu anumite retineri,critica inraita,lenesa,vioaie,atenta la detalii,binedispusa,morocanoasa,tipica zodiei mele,deseori feminista convinsa si sigura pe mine...
Dupa ce "reanalizez" situatia,ma uit la ceas...6:25,azi e prima zi de scoala!

Depărtare bruscă..

Incerc sa afisez o faţă zambitoare,vesela si binedispusa..incercand sa ma obisnuiesc cu situatia,desi nu inteleg nimic,desi nu am nici o ideea cu privire la ce s-a intamplat.Stiu doar ca ai disparut..ca ceva s-a schimbat..Si da,as vrea sa stiu ce-a fost gresit,dar m-am obisnuit cu povestile astea.Totul vine si pleaca...nu vad de ce acum ar fi o exceptie.La urma urmei toate trec si mai devreme sau mai tarziu,ma voi obisnui cu ideea,chiar daca momentan simt ca ceva imi lipseste,ca nu mai esti acolo..Nu cer nimic,doar ca timpul sa treaca.

Pe culmile disperarii - Emil Cioran

"Am şi eu o speranţă: speranţa uitării absolute. Dar aceasta mai e speranţă, nu e disperare?"



Obsesii - G Bacovia

"Cu gândul meu
La tine,
Am întâlnit
Aspecte similare.

Părea că eşti
Chiar tu...
Doar sufletul tău
Mai rămânea
Să difere.

Şi astfel,
Din mersul meu,
Psihologii, diverse,
Mă-ndreptau,
În marşul greu
Al străzii."

În fericire - G.Bacovia

"Sunt clipe când toate le am...
Tăcute, duioase psihoze -
Frumoase poveşti ca visuri de roze...
Momente când toate le am.

Iată, sunt clipe când toate le am...
Viaţa se duce-n şir de cuvinte -
Un cântec de mult... înainte...
Momente când toate le am..."

Citate

Un om sfarsit -> Giovanni Papinni

"Cum să fac să mă cunosc pe mine însumi, dacă nu sunt în stare să mă regăsesc în această multitudine de oameni care mă înghesuie şi pătrund în mine din toate părţile? - să trăiesc pentru vecie ca un necunoscut - lucrul acesta e unul dintre cele mai aspre chinuri ale vieţii mele [...]."



A nu mai putea trai -> Emil Cioran


"Sunt experiente carora nu le mai poti supravietui. Dupa ele simti cum orice ai face nu mai poate avea nici o semnificatie. Caci dupa ce ai atins limitele vietii, dupa ce ai trait cu exasperare tot ceea ce ofera acele margini periculoase, gestul zilnic si aspiratia obisnuita isi pierd orice farmec si orice seductie. Daca totusi traiesti, aceasta se datoreaza capacitatii de obiectivare prin care te eliberezi prin scris de acea incordare infinita. Creatia este o salvare temporara din ghearele mortii.
Simt cum trebuie sa plesnesc din cauza a tot ce-mi ofera viata si perspectiva mortii. Simt ca mor de singuratate, de iubire, de disperare, de ura si de tot ce lumea asta imi poate oferi. Este ca si cum in orice traire m-as umfla ca un balon mai mare decat rezistenta lui. In cea mai groaznica intensificare se realizeaza o convertire inspre nimic. Te dilati interior, cresti pana la nebunie ,pana unde nu mai exista nici o granita, la margine de lumina, unde aceasta este furata de noapte de acel preaplin ca intr-un vartej bestial esti aruncat de-a dreptul in nimic. Viata dezvolta plenitudinea si vidul, exuberanta si depresiunea; ce suntem noi in fata vartejului interior care ne consuma pana la absurd? Simt cum trosneste viata in mine de prea multa intensitate, dar si cum trosneste de prea mult dezechilibru. Este ca o explozie pe care n-o poti stapani, care te poate arunca si pe tine in aer iremediabil. La marginile vietii ai senzatia ca nu mai esti stapan pe viata din tine, ca subiectivitatea este o iluzie si ca in tine se agita forte de care nu ai nici o raspundere, a caror evolutie n-are nici o legatura cu o centrare personala, cu un ritm definit si individualizat. La marginile vietii ce nu este prilej de moarte?M ori din cauza a tot ce exista si a tot ce nu exista. Fiecare traire este in acest caz, un salt in neant. Cand tot ce ti-a oferit viata ai trait pana la paroxism, pana la suprema incordare, ai ajuns la acea stare in care nu mai poti trai nimc fiindca nu mai ai ce. Chiar daca n-ai strabatut in toate directiile acestei trairi este suficient sa le fi dus la limita pe principalele. Si cand simti ca mori de singuratate, de disperare sau de iubire, celelalte implinesc acest cortegiu infinit dureros. Sentimentul ca nu mai poti trai dupa astfel de vartejuri rezulta si din faptul unei consumari pe un plan interior. Flacarile vieii ard intr-un cuptor inchis de unde caldura nu poate iesi. Oamenii care traiesc pe un plan exterior sunt salvati de la inceput; dar au ei ce salva, cand nu cunosc nici o primejdie? Paroxismul interioritatii si al trairii te duce in regiunea unde primejdia este absoluta, deoarece existenta care isi actualizeaza in traire radacinile ei cu o constiinta incordata, nu poate decat sa se nege pe ea insasi. Viata a rezistat la mari tensiuni. N-au avut toti misticii dupa marile extaze sentimentul ca nu mai pot continua sa traiasca? Si ce mai pot astepta de la lumea aceasta acei care simt dincolo de normal viata, singuratatea, disperarea sau moartea?"

Poveste cu început.. ( I )

"Introducere"
Sa o iau de la capat: Cine sunt eu? O fata oarecare ce incearca sa studieze diversitatea si oamenii in general...De ce?Habar nu am,inca nu m-am lamurit.
Cum sunt eu? Sincer nu am gasit niciodata o definitie care sa mi se insuseasca cu felul de a fi.Variez mult intre stari emotionale diferite si adun o multime de idei,punandu-mi o multime de intrebari,cautand o multime de raspunsuri in fiecare minut.
M-am gandit sa incep un fel de povestioara..ceva mai detaliata si mai diferita cu privire la curiozitatile mele cele mai ciudate si anumite intamplari ce mi-au dau de gandit..
Aceasta fiind "introducerea"... :

The first "story"

Conceptii "stravechi"

Oamenii...Cum sunt ei?
Incep sa cred ca nu este om care sa fie bine-intentionat.Fie ca e copil,adolescent,tanar,adult,eventual batran.Majoritatea fug de responsabilitatile propriilor fapte,incercand sa gaseasca scuze sau alti vinovati,chiar si pentru lucruri banale.Am observat si oameni destul de maturi care "se ascund dupa un deget".
Chiar ma miram la inceput de chestia asta,fiind crescuta de mica,cu ideea de a spune intotdeauna adevarul.De ce?Pentru ca asa e bine,asa e normal.Dar ce-i normalitatea asta?
Aceasta normalitate mi se pare o multitudine de conceptii ciudate si fixe care au fost introduse in mentalitatea omului ca un fel de obligatie,lege care trebuie respectata.
De exemplu..majoritatea oamenilor au conceptia ca un om pentru a avea o viata normala,trebuie sa se casatoareasca,sa aiba nu stiu cati copii,sa-si castige existenta,sa aiba nepoti si sa imbatraneasca etc. Nu zic ca e ceva gresit,dar de ce acei oameni care aleg sa faca ceva mai diferit,care isi doresc mai multe experiente,care tind spre ceva nou,sunt priviti ca niste ciudati,nici persoane anormale si aproape ca sunt indepartati din sfera sociala?E doar ceva nou,lumea evolueaza constant,nu sta in loc..."vremurile" s-au schimbat.
Eu fiind fata,urasc genul de idee ca: "Femeia se ocupa de facut mancare si crescut copii,iar barbatul aduce banii in casa".What the fuck? O femeie nu e capabila sa-si castige existenta?Nu e capabila sa munceasca?Sa-si expuna ideile,sa fie pe picioarele ei?Ba bineinteles!De ce sa depinda de cineva,cand poate fi la fel de independenta?
Toate au un inceput.
Cred ca conceptiile astea s-au invechit,si se pot "imbunatati" considerabil..Oamenii sunt foarte diferiti dar in acelasi timp aproape identici..traind dupa niste reguli impuse.

Acesta fiind doar un alt gand,o alta opinie.

Un nou început..

Era si timpul..
Hai ca poate fi mai bine,mai frumos,trebuie doar sa crezi si sa ai incredere.Pentru ce atatea planuri?De ce tot timpul ratiunea pe primul loc?Nu,gata,mie mi-a ajuns.Desi inca imi e frica sa arat ca-mi pasa,desi habar nu am de unde sa incep,caci nu stiu cum sa iau "avalansa" asta de sentimente,prefer sa infrunt,decat sa astept sa se intample ceva.Si sa-mi formez degeaba anumite idei,care sa ma pregateasca pentru o posibila dezamagire.. Desi parca trec printr-un vis,desi nu stiu cat o sa-mi fie bine,momentan traiesc si ma bucur de fiecare lucru minuscul care conteaza!

VeritaSaga - Cer senin

Şi in sfârşit sunt bine..

Da,cu putin noroc,ceva dorinta si cativa nervi,am reusit...
Sunt bine,chiar fericita..relaxata,desi ieri ma simteam extenuata.
Într-un final prinde si vacanta asta ceva culoare,cred ca era si timpul.Ma simt oarecum diferita;Am vorbit atat de mult de schimbare incat fara sa-mi dau seama m-am schimbat.
Pur si simplu ma simt bine,fara prea multe explicatii..

Şi e timpul pentru o schimbare..

"1. Schimbarea inseamna a regasi un nou echilibru.
2. Trebuie sa stii sa-ti reevaluezi periodic certitudinile.
3. O schimbare eficace necesita reevaluarea profunda a propriilor convingeri.
4. Pentru a fi eficienta, schimbarea trebuie sa devina naturala.
5. Inainte de a initia o schimbare este necesar sa-ti iei numeroase precautii.
6. A accepta sa te schimbi inseamna sa te imbogatesti interior.
7. Uneori se intampla ca o mica schimbare sa aiba consecinte uimitoare.
8. Schimbarea nu este utila decat daca permite obtinerea unui echilibru durabil.
9. Orice schimbare buna este periculoasa.
10. Schimbarea este chiar principiul vietii.
11. A accepta sa te schimbi inseamna sa-ti dezvolti creativitatea.
12. Nu esti obligat sa te schimbi in intregime.
13. Singura problema legata de schimbare este faptul ca nu stii prea bine unde vei ajunge.
14. Exista todeauna ceva pozitiv intr-o schimbare.
15. Cand initiezi o schimbare nu trebuie sa dai gres.
16. Schimbarea este stimulanta.
17. Schimbarea este o sursa de descoperiri.
18. Numai imbecilii nu se schimba niciodata.
19. Nu exista schimbare fara stabilitate.
20. A te schimba inseamna a fi condamnat sa mergi inainte."

"Insomnie cronică-n nopţi.."

Trec din ce in ce mai multe nopti de "nesomn"....Mereu sa vad cum dispare intunericul din camera,sa ies pe geam si sa vad ca iar s-a facut zi,ca iar nu am somn,ca iar ma sufoc,ca iar ma chinui sa fug de propriile ganduri... Atatea ore in care stau si imi amintesc cum era odata...de fapt imi amintesc cum era atunci cu tine.. Si puteam profita mai mult de fericirea aia.. Dar de ce ma arunc in trecut?Ce rost are,cand prezentul e in fata? Ma gandesc si la prezent..Dar incotro sa o iau?Ce sa fac?Vad ca vara trece,iar eu raman pe loc,aceeasi nesiguranta..Si totusi de ce nu pot fi oarba?De ce totul conteaza?
Si vreau sa schimb ceva,dar am senzatia ca astept un impuls..Dar ce impuls?
De ce naiba pun asa multe intrebari?
Indiferent!

Ce cauţi în capul meu?

Ieri credeam ca toate visele mele erau alb-negru...Azi ai aparut iar aici,totul s-a schimbat,visele-au prins culoare,sentimentele au trecut de ratiune...totul a inceput sa se invarta.
Si totusi visele mele ajung prea departe,in fiecare minut,din orele noptii.Si timpul trece-atat de greu...incat ma ingrozesc sa mai visez cu ochii deschisi,cand stiu ca spre dimineata totul cade-n gol.Prefer sa cred ca am inebunit caci vad lucrurile atat de complicate;Gasesc solutii la probleme inexistente.Si cu toate astea incerc sa gasesc un raspuns : e dorinta sau adevar?
Si ce cauti in capul meu?Stiu ca nu ai plecat niciodata,dar stateai acolo intr-un colt si ma ajutai cand aveam nevoie,acum de ce mi-ai invadat toate gandurile?Eram constienta ca o sa reapari,dar nu si in mintea mea..sau cel putin nu asa...Si degeaba am avut o tentativa sa fug,caci undeva ma opresc,caci imi e mult prea dor..
Si e ciudat,caci nu mai stiu ce va urma,ca de obicei..Acum doar astept ca orice om de rand..sa vad cursul lucrurilor..
Si ce-i cu asta?Doar nu sunt eu vre-o anomalie...ca sa vad viitorul..
Si nu intelegi nimic de aici..asa-i?

Ciudat

Ca veni vorba de zile ciudate,azi am avut o zi foarte ciudata. Zambet,euforie,tristete,energie,
melancolie,amintiri,frica, adrenalina
,ras, culoare,sentiment, agitatie,liniste.



"Vezi sensul de evadare!"

Euforie

Euforica in timpul furtunii.

Defects..

Bun; Dupa o perioada mai lunga de timp in care am fost absenta,revin cu un fel de postare,prin care imi explic "pseudonimul"..
De ceva timp,un an jumatate,chiar doi,toate conturile mele,liste si restul,apar sub semnatura de Defects..
Am primit deseori intrebarea ce-i cu "numele" asta..
Raspundeam ca e o poveste lunga..Si da,oarecum are o poveste..cel putin pentru mine.
M-am trezit cu "inspiratia" de a ma semna asa,intr-unul din momentele acelea,in care te vezi ultimul om,vezi ca ai gresit enorm,vezi ca ai dat cu piciorul la tot,cand toti se asteapta de la tine sa fii mai puternic ca niciodata,atunci cand esti la pamant,cand toti cei pe care credeai ca poti conta,dispar unul dupa altul,cand ti-ai dat seama de anumite greseli,cand toti de critica,cand vezi ca tot s-a dus la dracu'.
Ei bine,eu intr-un moment de genul,am gasit cuvantul care m-a caracterizat,ca fiind: "Defects"(defecte). Majoritatea inteleg ca mi-am ales acest cuvant ,deoarece sunt plina de defecte,dar nu,sau bine,probabil am o gramada de defecte,dar motivul initial a fost sa incerc sa ma pun pe picioare,sa ma corectez,sa nu regret nimic,sa gandesc pozitiv,sa fiu optimista..
Si pot sa spun ca a avut rezultate...intr-un fel,sau altul;M-a motivat ca sa nu-mi regret greselile,nici sa incerc sa refac ceva distrus,ci sa accept dezamagirile,si sa suport consecintele.
A fost un fel de revelatie,pentru mine...punctul de plecare spre un nou.."inceput".Si treptat,chestia asta a devenit ceva foarte personal.
Povestioara asta e pe scurt...sa raspund multora,la intrebarea "De la ce vine -Defects-?"
:)

"Within Temptation - Memories"

Within temptation-Memories
"Made me promise I'd try
To find my way back in this life.
I hope there is a way
To give me a sign you're ok.
Reminds me again it's worth it all
So I can go home..."

Poveste..

Azi am avut un "film"...
O poveste...despre sufletele pereche...
Deci,am pornit totul de la "Dialogurile lui Platon",unde teoretic omul,initial,a apartinut unei rase primordiale,care cuprindea ambele principii,atat cel masculin cat si cel feminin.Se numea "rasa androginilor" fiind inzestrata cu puteri magice.Aceasta a incercat sa atace puterea "suprema",pentru asta Dumnezeu nu i-a trasnit ca in mitul biblic,ci i-a impartit in doua:partea feminina si partea masculina.
Astfel,fiinta umana a pastrat o amintire,o dorinta de regasire si incearca sa reconstituie o unitate pierduta.Ambele parti incearca sa isi gaseasca jumatatea,sa refaca fiinta unitara a adroginului.
Acesta este un mit filosofic care dezvolta conceptia lui Platon aducand in prin plan ideea ca "Erosul" nu este decat dorinta de refacere a unitatii primordiale.
Revenind la povestea mea,aceasta incepe cam asa:
Omul,ca si in conceptiile lui Platon,doar incearca sa-si gaseasca jumatatea...Iar,de cele mai multe ori,nu o gaseste pe cea potrivita,cea destinata;Se multumeste cu o dragoste de cele mai multe ori trecatoare,pentru cineva care apare si in care crede ca se regasteste.
Probabil sufetele pereche,in aceasta viata,nici nu o sa se intalneasca,poate sunt la mii de km,poate unul dintre ei nu mai exista fizic,poate unul dintre ei nu s-a nascut.
In "povestea" mea,sufletul pereche nu reprezinta numai iubire,ci inseamna...totul?
Sentimentul de implinire,dragoste,fericire,frica,schimbare...practic,apogeul fiintei umane.
Si poate,sufletele pereche nu sunt destinate sa ramana impreuna,probabil au cai diferite,probabil timpul le va sterge amintirea,probabil vor uita ca s-au intalnit,dar sentimentul pe care il poate atinge fiinta umana in prezenta jumatatii ramane adanc impregnat in minte.
Sentimentul atinge imposibilul,facand fiinta sa-si gaseasca echilibrul,sa-si intregeasca unitatea,sa atinga nemurirea,sa-si gaseasca sinele.
Dar cine stie,daca doua suflete pereche,se vor regasi vreodata.

Si totul e doar un gand nebunesc,al unui copil luat de val.

Freiheit

Skillet-Awake and alive

"I'm at war with the world and they
Try to pull me in the dark
I struggle to find my faith
It's getting harder to stay awake
And my strength is fading fast
You breathe into me at last..

I'm awake! I'm alive!
Now I know what I believe inside
Now it's my time
I'll do what I want 'cause this is my life
Here, right now!
I'll stand my ground and never back down
I know what I believe inside
I'm awake and I'm alive!

I'm at war with the word 'cause I
Ain't never gonna sell my soul
I've already made up my mind
No matter what I can't be bought or sold
When my faith is getting weak
And I feel like giving in
You breathe into me again."

Absolut.

Alerg de ceva vreme in speranta ca o sa ma regasesc..Inca nu am nici-un indiciu cu privire la locul unde ma aflu.M-am pierdut,undeva...si inca nu stiu cum sa dau de mine. Am incercat,dar in zadar...acum doar astept..momentul in care o sa sorb afectiunea,momentul in care voi fi eu ca absolut,momentul in care o sa imi gasesc linistea..momentul in care ma voi regasi.. Si chiar daca pentru toti vom fi doi straini,chiar daca voi sti numai eu,chiar daca nu-ti pasa,chiar daca nu vei sti...eu nu mai vreau nimic.Doar clipa,secunda,momentul in care o sa ating absolutul,infinitul,imposibilul...

Quiet (Special place..)

No words..

Am incercat sa scriu despre ceva...despre orice subiect bun de abordat..
Pur si simplu nu pot sa-mi asez cuvintele intr-un text cursiv..Nu mai am inspiratie,chef,nici timp..
Alte stari ciudate? Maybe..
Era vorba sa-mi gasesc un fel de echilibru..Pacat...a fugit,ca..nu l-am putut prinde din urma..Poate mi-l face careva cadou..Who knows..
Ce-am facut in ultima vreme?
Am pierdut vremea..A fost vacanta,si inca e,pana in urmatoarele 47 de ore(avand in vedere ca e 01:00 AM)
In aceasta vacanta fabuloasa am facut lucruri absolut banale si normale:m-am plimbat,am ras,am iesit la cafea/suc/bere,am cunoscut oameni,m-au apucat nervii,am criticat,am dansat,am dormit,am socializat si etc...Nimic prea interesant..
Si totusi vacanta asta se termina fara nimic iesit din comun..Cam ciudat..Mi se pare totusi prea linistit totul,prea anormal..pentru mine..
Totusi mai sunt 46 de ore si 57 de minunte...ar trebui sa profit de ele...

I really miss you..

Pe zi ce trece se incalzeste afara...si imi aduc aminte de niste momente frumoase..
Si de o vreme incoace tot ma uit prin niste fotografii, facute odata ... intr-o zi de vara,atunci cand eram prietene bune...
Imi aduc aminte de plimbarile noastre in afara orasului...de sucul "Pepsi",de gara,de soare,de discutiile noastre ciudate,de povesti si de tot ce ne lega...
Am si-acum vederea pe care mi-ai trimis`o in vara lui 2005 de la Constanta si vederile din excursia de la Vatra Dornei(2006) si tin minte si data aia gravata pe peretele din bloc...
Si imi e dor de entuziasmul tau infantil si rar,mi`e dor de seriozitate si replicile aspre date celorlalti,de sfaturile tale si de taria ta de caracter,de serile de vara cand ne plimbam pe straduta,de zilele insorite cand pierdeam vremea...pana si de parfumul tau mi`e dor...
Si ma intreb cateodata:
Oare iti mai aduci aminte de mine din cand in cand?
Oare tie iti e dor macar putin?
Cam siropoasa treaba asta...Si totusi ironia e ca ne-am departat dintr-un motiv neclar...cel putin din opinia mea...Anyway...

"A frenci chiss from mua"

Tic-tac...

Sun....

Finally...E soare,e cald!
In ultimul timp duc lipsa de inspiratie...Probabil datorita vremii care m-a dat peste cap in ultimul timp..
Dar acum in sfarsit e soare!Cat am asteptat sa se incalzeaza.Prea multa iarna . . .strica!
Sun is rising again!

~Two weeks ..
And then:
I need a change!~

O absenta,fara esenta...

Inevitabil.
A fost,s-a intamplat,s-a petrecut..
Omul este o fiinta emotionala.
-Eu sunt???
Psihicul controleaza ratiunea.
-Eu pot.
Mentalitatea conteaza.
-Pentru mine da.
"Optimismul" e cheia.
-Pentru mine e puterea.
Viata nu poate fi inteleasa.
-Nici eu nu o inteleg,dar o traiesc.
Fiecare incercare e o invatatura.
-Care pe mine ma si intareste.
Dupa o "lovitura",e bine sa zambesti.
-Eu inca rad,orice s-ar intampla!

Varaaa

Vreau sa fie cald!!!
Vara, vara, vara, vara, vara, vara!

O amintire....(S.)

Cred ca e timpul sa scriu despre tot ce-am simtit vreodata pentru tine...
Ai fost cel care imi dadea energie,singurul care ma facea sa zambesc,cel pentru care am simtit ca sentimentele,pot fi mult mai presus de ratiune...Erai startul meu,erai in fiecare gand,in fiecare vis,in fiecare rasuflare.
Mi-ai fost alaturi si m-ai suportat cu tot cu defectele mele si greselile de atunci.Mi se spunea mereu ca simt ceva mai mult decat prietenie pentru tine,dar vroiam sa cred ca pot si fara tine,ca esti un simplu amic...Pana intr`un moment.Cand m-ai lasat pur si simplu sa cad...si m-am cam izbit de realitate..
A fost momentul in care mi-am dat seama ce mult insemnai pentru mine..A fost cel mai ciudat lucru,ceva ce nu concepeam pana atunci,era chiar in fata mea.Simteam.Nu stiu daca a fost iubire,sincer,deoarece conceptiile mele despre dragoste la aceasta varsta sunt destul de clare:"Totul e trecator.";dar ai fost singurul caruia i-am spus: "Te iubesc." sincer,cu tot ce insemnam eu ca fiinta...si cu tot ce puteam simti pentru cineva.
Am lasat garda jos,ti-am permis orice...am renuntat la orgoliu,la tot.Pentru ce?Pentru tine,si pentru momentele cand te simteam langa mine,pentru momentele in care ma mangaiai,momentele in care imi zambeai,momentele in care ma cumprindeai in brate,acele momente cand ma simteam de neatins langa tine.
Si totusi "lucrurile" ne-au influentat,dupa parerea mea,mai ales pe tine...
Nu putea fi frumos...pur si simplu.
Din pacate ai distrus tot in mine,toate sentimentele,tot ce puteam simti,tot ce ma facea sa fiu umana....tot!Ajunsesem sa te urasc si sa te iubesc in acelasi timp.Si am decis sa ma retrag,pentru ca simteam ca luptam degeaba,singura si pentru ca nu ma mai respectam pe mine..M-am departat...si apoi vara ma facut sa-mi revin in oarecare masura,desi pe plan sentimental era un fel de gol...Dar ma simteam bine.
Nu iti reprosez nimic.Ai fost unul dintre cele mai frumoase lucruri care mi s-au intamplat.Am invatat destule din "experienta" asta.
In trecutul apropiat,imprejurarile ne-au readus impreuna,si pe moment am crezut ca de data asta poate fi frumos..dar n-a fost asa..
Si ceea ce e ciudat e faptul ca niciodata nu am ajuns sa ne cunoastem complet,sa ne descoperim unul pe celalalt....Asa a fost sa fie..
Dar n-am sa uit niciodata locul in care ne-am sarutat prima oara,momentele pentrecute,momentele in care aveai grija de mine si lucrurile pe care mi le-ai spus... n-am sa uit nimic.Toate au ramas..
Asta e tot ce imi amintea de tine,de noi,de tot ce-am trait:

- Vescan,Ligia,Dj Wicked-Intr-o alta viata
- Vama Veche-Ana
-Vescan-Pasari calatoare
-RimeZic-Cu gandul la ea
-Dan Balan-Despre tine cant
-Vesca,Ligia-El Ea
-Vescan feat. Ligia-Ultima ploaie
-Vikloth-Foc in ochi
-Ceilalti-Porubelul negru
-Exo-Suflet de gheata
-Scooby-Alaturi
-Scooby-Ce-a ramas
-Cretzu si Horia-Cameleon
-Blondie-Maria
Melodii pe care am plans,am ras,am tipat,am zambit...Si probabil asa a fost sa fie..si nu regret nimic din tot ce s-a intamplat!
Sa ai grija de tine!
Thanks for all the beautiful moments that we lived,for all memories...Someday we will remember...
"E ultima data cand despre tine cant..."
Defects.

It's finally March!

In sfarsit!E primavara...
In sfarsit pot sa respir...
In sfarsit mi-au mai trecut starile ciudate...
In sfarsit nu mai e frig...
Probabil era si timpul...
Asteptam anotimpul asta de prin ianuarie..Ma motiveaza oarecum.Chiar imi e dor sa pierd serile prin diferite locuri,unde,rad,depan amintiri si ma simt bine!
Pentru mine primavara asta,e un nou inceput...Trezirea din "hibernare"...
Cel putin in ultima luna am fost mult prea "bleaga",emotiva,plictisita,ciudata...De asta si ultimele mele postari au fost cam la fel..E timpul sa revnin la un "nou" normal.
E timpul sa las totul in urma,sa am doar amintiri,sa fiu din nou dispusa sa risc..Sa am un echilibru intre ratiune si sentiment..Cel mai dificil lucru,dupa ce m-am lasat condusa de ratiune...prea multa vreme..Evitand sa cred ca pot sa mai simt ceva..(9).
Oricum,daca chiar vrei,nimic nu e atat de imposibil pe cat pare..
Finally...
E primavara!

Sunday morning...

Oh'....No more drinking!.. ever ... again!...


(At least until next time)

Interesant...

Citez reactia mea: "O gaina curajoasa s-a gandit sa vada imprejurimile.." :))
Mi s-a parut amuzant,mai ales datorita starilor mele din ultima vreme...

Trouble

Ce m-as face daca nu as avea prieteni care sa ma bage in tot felul de chestii ciudate..si ma pun uneori in situatii si mai ciudate..?
Probabil as avea un fel de "viata" plicticoasa..si fara...nici`un haz..
Astazi de exemplu am avut "o surpriza cat casa"...Si era sa fac o gafa...cat orasul...
Noroc ca am avut destula "experienta" cu prietenii mei ...ca sa-mi dau seama cui i-a apartinut "supriza"..Desi pe moment...am crezut ca o sa vina potopul...M-am calmat..si am inteles "situatia".
Am primit la timp explicatiile si "instructiunile" pentru a nu face vreo.."prostioara"..
Desi,uneori avem senzatia ca prietenii ne incurca "mendrele" cred ca e cazul sa ne gandim ca probabil si noi...am facut "surprize" de genul,lor,candva,iar daca nu,probabil o sa avem "nevoie"...
Postarea este pentru o persoana foarte speciala...si sper ca data viitoare sa fie ceva mai precauta...
Dar,fara prieteni putin nebuni,zilele trec fara nici-un folos si fara putina distractie si "adrenalina" totul e prea banal.

:))
Never mind!

Open your mind (1)

-Confuza,
-Obosita,
-Mi`e somn,
-Mi`e dor de vara,
-Ma doare capul,
-Am fumat prea mult,
-Vreau o cafea,
-Am nevoie de energie,
-Am varsat o monstra de parfum,
-Vreau sa ma uit la un film,
-Nu mai fumez,
-Totusi stau pe scaun si scriu pe blog,
-Nu ma simt prea bine,
-Ma gandesc prea mult la chestii,
-Dar,totul trece,nu?
-Vreau sa citesc,
-Oare ce-i cu mine?
-Nu se mai termina iarnaa asta!
-Ce-i cu postarea asta?
-Azi e vineri,
-In sfarsit week`end.
-A venit Blinku' acasa(yeeee!),
-In noaptea asta o sa privesc tavanul cel "senin",
-In noaptea asta o sa fac "yoga",
-Noaptea e lunga,
-A fost fain azi!
-Trebuie sa-mi pun ordine in ganduri,
-Am vedenii?
-Sa nu razi daca citesti asta,
-Fara sens,
-Indiferenta?
-Sentiment,
-Chiar o sa incep sa ma uit la un film!
-Inca nu am luat-o pe campii...cu floricele...bla bla...
-Nu-mi place matematica,
-Vreau vacanta,
-Episodul 7 "House MD",
-Am primit o maimuta,
-Seamana "izbitor" cu mine,
-Deci chiar o sa ma uit la un film,
-Desi inca ma doare capu'.
-Si vara..aia,nu mai vine?
-Am scrisul "cacaniu".

Astazi.

-Cafeaua...are reactii adverse...(Eu)


"Cand iubesti visezi sa zbori
Dar nu te lasa acei ingeri pazitori.."(Blink)

" Exista momente cand toate din capul tau te tin departe de tine,Departe de insule,de poze, de fumat,De ministerul extern...,Departe de tine, aproape de tine,Departe de tine, departe..."(Travka)

"Cad de 7 ori,ma ridic de 8"(Proverb chinezesc)

(Doar o zi)

Mi`e dor de vara

Mi-e dor de-o seara de vara,
Si inca o tigara,
Cu o bere rece,
Fredonand aceleasi cantece..
In aceleasi locuri vechi
Scoase parca din povesti,
Iti mai amintesti?
In aceeasi scara veche,
Si acelasi timp ce trece...

(For her!)

Quotes...

"Dragostea: nebunie temporara ce poate fi vindecata prin casatorie." – Ambroise Bierce
"Dragostea este primul lucru capabil sa schimbe total viata unei persoane de la o clipa a alta." – Paulo Coelho
"Nu pot cunoaste adevarata dragoste, decat depasind-o. "– Mircea Eliade
"Sentiment care vine in galop si dispare in varful picioarelor."– Tudor Musatescu
"Inima are taine pe care nicio ratiune nu le patrunde." – Guy de Maupassant
"Intotdeauna exista ceva nebunie in dragoste. Dar intotdeauna exista ceva ratiune in nebunie." – Friedrich Nietzsche
"Vai de cel a carui inima nu a invatat din tinerete sa spere, sa iubeasca si sa aiba incredere in viata." – Joseph Conrad
"Fericirea este sensul si scopul vietii, singura tinta si finalul existentei umane" – Aristotel
"Poti sa fi nemultumit de inceputul de chelie sau poti sa te bucuri ca ai un cap pe umeri" – Timothy Miller
"Toate visele par imposibile pana cand le indeplineste cineva" – Barry Neil Kaufman
"Tu iti creezi urmatoarea clipa. Asta este realitatea "– Sarah Paddison
"Secretul succesului – cazi de 7 ori; te ridici de 8 "– Proverb chinez
"Ori gasim un drum, ori facem unul "– Hannibal
"Stiu ca am trait pentru că am simţit "-Anonim

Artisti prin "Copy & Paste"

Stateam si citeam niste articole si am dat din greseala peste un forum,cu mai multe discutii.Discutia de "varf" era "Cum pot anulez click dreapta pentru 'Copy si Paste'?".So...am observat si eu,probabil,si tu,si voi ca foarte multi "artisti" devin atat de "filosofi si originali" prin gandurile si ideile altora incat te apuca groaza cand vezi o postarea de a ta,scrisa(de fapt copiata) pe un alt site...Postare pe care nici macar nu s-au deranjat sa o schimbe sau sa inclocuiasca o idee,cu una de-a lor,ci au lasat-o chiar identica.
Mai sunt si alte tipuri de "artisti":Cei care citesc si "fura" niste idei..(adica mai multe) sau vorbe/proverbe/versuri etc,pe care le scriu cursiv in continuarea textului dand de inteles ca si acestea sunt "operele" lor,fara macar a pune niste simple ghilimele ("..") pentru a da de inteles ca atunci,se reproduce intocmai un text,spus sau scris de cineva si care nu le apartine,dar prin care se regasesc(oarecum).
Am ales sa scriu postarea asta prin simplu fapt ca ma irita putin toata chestia asta,desi nu mi s-a intamplat personal,(cred),sau cel putin nu inca,(sau nu in mare parte),dar din ce in ce mai rar vezi o persoana care isi exprima singura trairile,fara "ajutor" prin gandurile celorlalti.Prea multi copii,mai ales,parca sunt "trasi la indigo",nu mai au idei proprii,imaginatie,originalitate,carcater catusi de putin...nimic..
Sau probabil doar mi se pare...

"The good times begin again"..

E timpul,ca vremurile bune sa inceapa din nou..! Vremuri in care profitam de orice moment pentru a fi fericita.Alaturi de ei,cei care ma sustin indiferent de ceea ce fac,cei care ma vad la fel indiferent de cum ma vad ceilalti,cei care sunt alaturi de mine indiferent de starea "naspa" sau euforica pe care o am,cei care se tin de capul meu sa ies cu ei atunci cand sunt bosumflata doar pentru a ma scoate din starea asta,cei care ma fac sa rad,cei care ma incurajeaza atunci cand am vreo "dezamagire",cei care imi spun "Capul sus!",cei care ma suporta cu toate toanele mele foarte variate si cei care vin mereu atunci cand am nevoie de sustinere,cei carora le pasa. E un start nou!Cred si sper si e de-ajuns sa-i am pe ei!

Cum?

Trecuse jumatate de an,stii?Chiar sase luni fix..de cand nimeni si nimic nu m-a facut sa plang,sa fiu slaba,sa ma simt nesigura..Si deodata intr-una din zile,am "cazut emotional";am inceput sa plang;si plangeam...fara sa stiu,un motiv anume...doar pentru ca simteam o lipsa,un gol,o durere.
Pur si simplu realizam ca nu mai am nimic...Imi era dor sa am sentimente,sa fiu fericita pentru o singura clipa,sa am acele emotii....Imi dadusem seama ca in cele sase luni am trecut prin tot fara sa mai simt nimic...Eram ca o fantoma,desi aparent credeam ca imi e bine.Si dupa ce m-am "descarcat" am inceput sa rad,din nou,fara motiv,doar pentru ca asa mi-a venit.Si am realizat ca totusi incepusem sa simt din nou..si ca pana la urma timpul le-a rezolvat pe toate!

The sun will shine

As vrea ca timpul sa fuga..sa treaca fara sa realizez...Sa vina vara..sa uit iar de trecut si sa nu ma mai intorc decat atunci cand voi privi totul ca pe o frumoasa amintire...
Si probabil vreau mai mult ca oricand ca timpul sa treaca si zilele sa se scurga...Caci "timpul le rezolva pe toate"...Si o sa uit,si o sa vina altele,si o sa trec mai departe...Si intr-o zi "soarele o sa rasara",stii?Si atunci...va fi frumos!Sau probabil doar sper degeaba,dar "speranta moare ultima"...
Si aproape a mai trecut o zi...si vor mai trece altele...si vor mai veni altele;
But someday the sun will shine!