Derapaj halucinant,prabusit in meandrele subconstientului,un delir nevrotic...In naivitatea mea imi place sa cred ca nu-mi face rau,nici bine,ca e doar un refugiu temporar.
Stiu ca nu ma pot deconecta brusc,imi este foarte greu,stiu asta,o stiu de fiecare data,imi pusesem in vedere de-atatea ori sa las totul balta..sa incerc sa-mi controlez timpul,sa-mi constientizez prezentul,sa-mi temperez ritmul,sa-mi limitez granitele constientului,fata de inconstient si subconstient.Ma detasez usor,pentru cateva clipe antrenez fiecare senzatie si confund realitatea.Desi deconectarea mea ajunge aproximativ deplina,temperez,si incep sa revin.
Treptat redevin rationala,uitand de ganduri...si totusi reactualizand amintirea imi e greu sa-mi analizez simtirea si toate nuantele perceptiei..
Traiesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu