joi, 16 septembrie 2010

╛╚

E un sentiment atat de puternic,ce cuprinde toata intensitatea posibila,ceva cu mult mai presus decat pot controla..Nu pot sa arat ce simt,nici nu stiu daca voi reusi vreodata.E ca si cum existi in mine ca si cum traiesti undeva acolo..o parte din mine.
Ceva atat de puternic incat simt ca pierd orice contact cu realitatea..Nu pot numi acest sentiment cumva,nu pot controla ce simt,nu pot sa imi tin in frau emotiile,nu pot sa ma prefac ca sunt indiferenta atunci cand te vad..Parca nu mai pot scoate nici-un cuvant,tremur si am o multime de emotii atat de diferite,care ma doboara..Si parca as vrea sa ma sting langa tine,as vrea sa imi gasesc refugiul in tine..Si stiu ca nu o sa fii aici tot timpul..Dar nu vreau sa pierd ce simt,e prea intens,desi,urasc sentimentul,iubesc sa-l traiesc...
Si totusi parca-mi esti strain,nu pot sa explic in cuvinte ce ma uneste atat de mult de tine,desi sunt constienta ca e imposibil sa stai.Te cunosc atat de putin si in acelasi timp atat de mult..
Si nu am stiut sa spun la momentul potrivit nimic,si am motive,si ai motive,si nu stiu de ce am luat asemenea decizii,si nu stiu ce crezi.Si simt ca inebunesc,caci nimic nu e clar,si ca-i un dor nebun,si ca totul e dat peste cap.

I'm sorry..

¤

Un comentariu:

S. spunea...

Am patit-o, am patit-o! Doar ai incredere in legatura aia pe care nu o cunosti. Ca daca e, e! Si de rupt clar nu o sa-ti placa sa o rupi.
Cu Dumnezeu inainteeee.