Ieri credeam ca toate visele mele erau alb-negru...Azi ai aparut iar aici,totul s-a schimbat,visele-au prins culoare,sentimentele au trecut de ratiune...totul a inceput sa se invarta.
Si totusi visele mele ajung prea departe,in fiecare minut,din orele noptii.Si timpul trece-atat de greu...incat ma ingrozesc sa mai visez cu ochii deschisi,cand stiu ca spre dimineata totul cade-n gol.Prefer sa cred ca am inebunit caci vad lucrurile atat de complicate;Gasesc solutii la probleme inexistente.Si cu toate astea incerc sa gasesc un raspuns : e dorinta sau adevar?
Si ce cauti in capul meu?Stiu ca nu ai plecat niciodata,dar stateai acolo intr-un colt si ma ajutai cand aveam nevoie,acum de ce mi-ai invadat toate gandurile?Eram constienta ca o sa reapari,dar nu si in mintea mea..sau cel putin nu asa...Si degeaba am avut o tentativa sa fug,caci undeva ma opresc,caci imi e mult prea dor..
Si e ciudat,caci nu mai stiu ce va urma,ca de obicei..Acum doar astept ca orice om de rand..sa vad cursul lucrurilor..
Si ce-i cu asta?Doar nu sunt eu vre-o anomalie...ca sa vad viitorul..
Si nu intelegi nimic de aici..asa-i?
Un comentariu:
parca-mi descrii propriile stari..
Trimiteți un comentariu