marți, 10 noiembrie 2009

Noi..


Eu: Ma simt foarte aiurea…nu am chef absolut de nimic si nu mai pot sa scap de starea asta.Astept sa vina sora mea(vine in doua saptamani) si parca simt ca mai e un veac.Dar totusi simt ca m-ar ajuta…simt ca poate face asta…Mi-e dor de evadarile noastre la “shopping”…
Ea :Stiu cum e Ea: Dar chestia e ca…
Ea: Simt nevoia unei noi pasiuni
Eu: Si eu la fel!Ceva ce sa ma motiveze!Sa ma emotioneze!
Ea: Sau a unei noi “aventuri”..unei noi persoane in viata mea..desi..eu..nu prea mai am incredere..dar am nevoie…?
Eu: Idem…cineva/ceva care sa imi de-a sansa sa vad viata cu alti ochi…
Ea: Caut Echilibru si liniste

Ea: Dar simt ca nu il voi gasi prea curand
Eu: Probabil..dar il vei gasi…Din nou aceleasi stari…
Ea: Simt ca totusi pot sacrifica linistea pt o picatura de pasiune…Dar totusi nu pot…

Eu: Totul se rezuma la sfarsitul lunei asteia..in mintea mea…dar nu stiu de ce….
Ea: Simti?
Ea: Am vise ciudate..care imi lasa ceva ciudata agitatie..dar nu imi aduc aminte bine..Stiu doar ca am visat un baiat nou…de care eram incantata..
Ea: Si de vreo 2-3 seri..tot visez pe cineva\ceva nou..in viata mea
Ea: Simt o agitatie..de parca urmeaza ceva sa se intample..
Ea: Desi nu stiu daca e de bine…
Eu: La un moment dat imi dadea toate aceste sigurante “el”…dar acum am o bariera..si nu stiu cine e…sau ce e…

Eu: Un “el” nu are acum sa fie..

Ea: DE CE?

Eu: Ca nu are logica…in mintea mea,pur si simplu…
Ea: Ti se pare ca faceti parte din lumi diferite?
Eu: Probabil,dar nu avem nici un fel de tangenta….Bariera asta mi-am format`o singura…costientizand k e imposibil
Eu: Mi-a intrat asta in constiinta si stiu k nu o sa`mi iasa prea curand!Capitolul acesta il inchisesem demult…
Eu: Si mi-a fost bine…

Ea: Eu..as vrea sa plec…sa plec intr-un oras nou..sa cunosc multe persoane noi..traditii noi..sa merg prin magazine noi..
Ea: Sa imi “caut” “jumatatea” printre straini..printre necunoscut..

Eu: Da…si eu…dar totusi mi-ar fi frica de acest necunoscut…nedefinit pentru mine….

Ea: Nu am chef sa fac nici ce imi placea odata sa faca..

Ea: Nu stiu..dar e atat de ciudat…acum fac totul mecanic
Ea: Nu mai am pasiune pentru nimic..

Ea: Zambesc doar ca sa “incant”..

Ea: Nu si pentru ca ma simt pe dinauntru fericita…

Eu: Nu vreau nimic altceva sa fac in afara de a dormi si a ma uita la filme..
Ea: Ador sa ma uit la filme,citesc o groaza…
Eu: Stii am citit o caerte numita “Dupa ploaie,vreme buna ”

Eu: M-a impresionat.
Eu: Caut liniste si stabilitate mai mult ca oricand.

Ea: Nu stiu..nu mai am chef sa fac nici macar poze..nici macar sa ies din casa..prefer sa stau inchisa;Eu,cea care facea poze in nestire..Acum nu mai are niciun haz…

Ea: Nici sa dansez..Decat daca dau peste o melodie care sa’mi placa foarte mult..sa o ascult pana ma plictisesc…

Eu: Eu am chef de poze…sa merg undeva sa uit de timp..sa stau in pustietate si sa fotografiez…

Ea: Stii? Am dat din greseala peste o melodie veche <<…>>
Eu: M-a luat un fior….
Ea: Stiu…O ai de la <<…>>
Eu: Da…Ce amintiri!
Ea: Parca..si acum imi aduc aminte cand am venit la tine..cand mi-ai facut budinca;iarna trecuta si imi spuneai de el…Povesteam….

Ea: Cate s-au schimbat intr’un simplu an…

Eu: Parca a trecut o eternitate de atunci

Ea: Ma simt singura intr-un mediu atat de numeros
Eu: nu esti singura…cum nu sunt nici eu…ne avem una pe alta macar…

Ea: Da..tu stii de cand voiam sa vb cu tine..parca..ma apasa ceva..si numai tu ma poti ajuta sa ma eliberez. Ea: Stii inainte,eram doar eu si curajul..Acum sunt doar eu..si cu miile de griji si frici..care unele sunt inutile.. Eu: Inainte priveam inainte,acum privesc si astept ceva,de parca as muri in curand si nu mai am nici`un rost;Inainte credeam ca toate au cate un motiv,acum totul mi se pare static,parca timpul nu mai trece,dar el trece desi nu in favoarea mea..
Ea: Desi timpul trece..parca trece degeaba..fara sa faca nimic..fara sa’mi ofere ceva..

Ea: Trece si uita sa’mi ia si frica cu el..uite sa’mi lase si cate un raspuns..sau un strop de fericire,de extaz.

Eu: Uita sa ma refaca,uita de mine,uita sa-mi dea noi motive,uita sa ma faca sa zambesc..

Ea: Mi’e dor de fluturasi in stomac…mi’as dori sa pot avea o relatie de durata..normala cu un baiat,fara sa’mi fac griji si sa stau cu stres ca ma vede X sau Y cu el..

Eu: Da…Mi-e dor de copilarii,desi nu stiu de ce simt aceeasi nevoie de a avea langa mine pe cineva/ceva…
Eu: Ma simt pierduta asa in timp,undeva intre trecut si prezent..fara a ma stabili undeva.Pur si simplu in continua deriva…
Ea: Parca nu stiu ce sa fac..ma simt prinsa de cnv/ceva..care nu vrea sa ma mai elibereze..ma tzine prizoniera..

Ea: Ma simt presata..prinsa..pierduta..de parca plutesc fara rost…de parca nu ma pot cobori pe pamant..
Ea: Nu stiu e ceva relativ usor si simplu..dar in profunzime..greu…stresant…dureros, nostalgic..Si totusi astept…
Eu: Si asteptarea ma epuizeaza desi nu fac niciun efor fizic..ma epuizeaza psihic moral..

Ea: Parca as fi intr’o groapa..si sufletul si ratiunea..mintea toate sunt mistuite..si parca ceva/cineva le omoara lent si dureros…ma chinui sa ies din prapastie..dar nu reusesc..strig dupa ajutor dar nimeni nu se ofera sa ma ajute…
Eu: Ma afund in ganduri si nu gasesc un raspuns care m-ar putea aduce inapoi,nu gasesc ceea ce caut desi caut de atata timp..Intarzie sa apara si imi omoara lent orice simt al ratiunii interioare.Prefer sa raman pierduta in infinitul propriei minti decat sa realizez ca sunt intr-un prezent pustiu.
Ea: Imi caut si identitatea.Incerc sa ies din banalul zilelor prezente,sa caut misterul,sa ma invaluie intr’o patura de pasiune si necunoscut..Poate m’as sfii..desi nu’mi pasa ca m’as rani,prefer sa o fac…in schimbul catorva clipe de neuitat…

Eu: Si totusi…totul trece,mai stii?
Ea: Da…Totul este trecator,chiar si viitorul.Nu exista obstacol peste care sa nu trecem.Nu exista greseala din care sa nu tragi o concluzie.TOTUL,dar totul,e trecator!Totul, se pare este doar o incercare, la care cu siguranta trebuie sa raspunzi “DA”, am invatat ceva din provocare. Deasemenea am trecut cu brio pentru ca POT, VREAU si TREBUIE
Eu: “E bine sa ai langa tine tovarasi care iti vor bine!”

Un comentariu:

Maia spunea...

Noi...candva, departe, in timp si spatiu..
Frumos