Quote

Scrisoare catre adolescenti..

-> Tudor Chirila

"Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?"

Revenind la trecerea timpului

 Mereu a existat o dilema cu privire la trecerea timpului..Ma uit in trecut si constat ca aceasta chestie numita "timp" e atat de nedefinita.Atat de stabila si atat de instabila..Un paradox.

Pe cat e de lung,pe-atat de scurt pare..Miile de lucruri facute zi de zi,amintirile si tot ce-a trecut se rezuma doar la fractiuni de secunda..Eu una,am atat de multe amintiri,si parca nu reusesc sa realizez cate si cate au fost..

Si parca ma pierd in timp,si nu stiu cand a inceput totul..

Ma intreb cu o curiozitate ironica : Ce va fi peste un an,pe vremea asta?

Probabil,doar timpul va scoate la inveala...

Aer..

Ma mir singura de intorsatura ciudata pe care mi-a oferit-o viata..Nu gasesc vreun sens pentru toate cele intamplate,dar am siguranta ca-l voi gasi.Momentan misun asa prin lume si incerc sa ma acomodez..

E ca si cum in sfarsit respir,dupa o perioada lunga de ameteala..Nu stiu cum ma simt,n-am idee ce simt...de fapt.

Stiu ca odata mi-a pasat,acum sunt satula,nu mai vreau...desi ma asteptam sa-mi fie mult mai greu..

Nu mai dau inapoi.E bine!

Following the wind..

Ma vad intr-un colt de lume,reprezentand un nimic pentru tot ce ma-nconjoara..Si totusi ma strofoc cu lucruri inutile,in speranta ca ceva sau cineva imi va da un sens la toate astea.Mi se pare ca uitam sa traim si niciodata nu suntem multumiti de ceea ce avem..

Eu,am hotarat: iau o pauza,caci oricum nu voi rezista prea mult fara sa nu-mi pun anumite probleme.Dar vreau sa ma bucur de ceea ce am si ceea ce primesc.Ma conformez.De ce sa-mi bat capul?Oare nu mi l-am batut destul?

Sa si-l bata si altii!

Ştii cum este să....

" Ştii cum este să te trezeşti în mijlocul nopţii, să strângi în braţe trupul fierbinte de lângă tine, să te cufunzi apoi în vise parfumate, să adormi cu zâmbetul pe faţă şi să te trezeşti "topită" de sărutările lui?
Ştii cum este să urăşti timpul care trece mult prea greu până în momentul în care îi vei vedea chipul?
Ştii cum este să ţi se facă dor de el, chiar dacă nu l-ai vazut de cateva ore?
Ştii cum e să simţi că îţi sare inima din piept atunci când îl adulmeci?
Ştii cum este să îi simţi mână tremurândă atunci când o caută timid pe a ta?
Ştii cum este să plângi prosteşte atunci când nu te sună jumătate de zi, ca mai apoi să te iubească toată viaţa?
Ştii cum este atunci când vă certaţi, apoi îţi acoperă gură cu sărături şi ştii că îl vei iubi, cel puţin până la sfârşitul zilelor tale?
Ştii cum este să uiţi să urăşti, pentru că el ţi-a arătat că iubirea este mai de preţ?
Ştii cum este să suferi, ca mai apoi să iubeşti atât de mult încât să uiţi toată durerea pe care ai simţit-o vreodată?
Ştii cum este să nu îţi găseşti cuvintele atunci atunci când îţi mângâie faţa şi îţi şopteşte "Te iubesc"?
Ştii cum este să îl priveşti atunci când doarme, să îi simţi liniştea şi să te topeşti de fericire?
Ştii cum este să plângi de fericire?
Ştii cum este să iubeşti şi să fii iubită? "

Sursa: www.eva.ro

Nonsense

-De parca viata asta infecta nu mai are niciun sens,niciun scop,totul fiind in van..Parca alerg in cautarea vreunu-i lucru care ma va face sa simt si emotiile sa-mi invadeze trupul si mintea...Sa stiu ca am parasit trecutul si ca el a plecat de bunavoie,fara sa mai fug,fara sa ma izbesc din nou de el si sa o iau de la capat iar si iar..
Acum de nimic nu-mi pasa si totusi,de prea multe..Iar in capul meu sunt prea putine si totusi atat de multe..

Contact cu realitatea..

E ca si cum de fiecare data cand simt ca am putin echilibru si lucrurile revin la normal...sau cel putin la un normal pe care mi-l deduc singura din experientele trecute,ceva se intampla...Ceva,ce reuseste sa-mi dea totul peste cap.
Ma simt de parca m-as invarti in cerc,intr-un cerc vicios,care ma ameteste,nestiind incotro sa o iau...Ma intorc in fiecare zi,exact de unde am plecat,oricat mi-as bate capul,oricat m-as gandi incotro s-apuc,oricare ar fi lucru pe care l-as fi facut,oamenii pe care i-as intalni,tot acolo ma aflu,in acelasi punct.
E ca si cum timpul nu mai trece pentru mine,e ca si cum sta in loc...

What it means to be a friend?

"Each friend represents a world in us, a world possibly not born until they arrive, and it is only by this meeting that a new world is born."
"A friend is one who walks in when others walk out"
"A friend is someone who knows the song in your heart, and can sing it back to you when you have forgotten the words."
"A friend is one who believes in you when you have ceased to believe in yourself."
"Your friend is the man who knows all about you, and still likes you."
"Friends are the most important ingredient in this recipe of life." "The better part of one's life consists of his friendships."
"I can trust my friends. These people force me to examine, encourage me to grow."
"Give others freedom to be themselves. Appreciate the differences between their ways an yours."
"Friend - a person known well to another and regarded with liking, affection and loyalty."
"Advice is like snow; the softer it falls, the longer it dwells upon, and the deeper it sinks into the mind."
"The best mirror is an old friend."
"A good friend is hard to find, hard to lose, and impossible to forget..."
"True friendship is sitting together in silence and feeling like it was the best conversation you've ever had."

Decembrie...

E decembire,intr-un sfarsit.Sincer,nu am sesizat pana acum,ca se aproprie sfarsitul de an.. Spre deosebire de celalalt,acest an,mi se pare ca a trecut destul de repede.. Mi s-a parut ca iarna s-a asezat brusc,la fel de brusc s-a schimbat si temperatura.. Chiar simt emotia sarbatorilor si sunt agitata si nerabdatoare pentru noul an....Desi,nu prea am observat in jurul meu,sentimentul asta...Mai bine am gasit peste tot ideea de "distractie"...Anyway..Fiecare cu preferintele lui.. Am un sentiment de bucurie,cu privire la tot ce urmeaza,probabil am si motive,dar simt ca totul va fi mai frumos de aceasta data...si trebuie sa ma bucur din plin,caci uitasem sa fac asta,la un moment dat. Ma intreb daca mai simte careva emotia aia specifica Craciunului,atunci cand simti mirosul de brad si vezi peste tot beculete colorate,cand intri in casa si te inghesui intr-un colt,la caldura,sa te dezgheti,cand fugi prin ninsoare,undeva,sa bei ceva fierbinte sa te incalzesti,cand simti fulgii de zapada cum ti se topesc pe fata,fericirea de pe chipul membrilor familiei si dispozitia buna a tuturor... Mai conteaza pentru careva,lucrurile acestea mici,ce faceau Craciunul special,acum cativa ani? Probabil nu sunt eu cea mai sentimetala persoana,dar sunt lucruri care ar trebui pastrate in sufletul fiecaruia...lucruri mici,ce alcatuiesc un intreg...

1.Recapitularea trecutului

De foarte multe ori m-am intrebat cat de important e trecutul pentru om..Am gasit diferite variante de raspuns : Unii spuneau ca "Ce-a fost,a fost.." altii ca "Au trait momentul.." iar unii credeau ca "Fiecare lucru facut,conteaza, intr-o oarecare masura si in prezent..".Eu fac parte din ultima categorie,desi nu dezaprob celalalte "teorii";fiecare are modul sau de a gandi.
Trecutul pentru mine e reversibilitatea timpului prin care ma intorc in trecut,singurul mijloc prin care pot reatrai amintirile si felul prin care incerc sa gasesc solutii pentru "dilemele" mele actuale.
Si...Probabil datorita faptului ca sunt si o persoana atenta la detalii,imi amintesc fiecare lucru mic care mi-a oferit o stare de bine.
Cred ca atat timp cat traim in intregime in prezent putem sa tinem o legatura stransa cu trecutul.. Desi sunt oameni care prefera sa uite,sa nu-si aminteasca..mai ales greselile si momentele grele prin care au trecut,deoarece probabil inca sunt dureroase..Suna absurd,dar pentru mine,fiecare pasa proasta e o amintire nu tocmai placuta,dar nici groaznica;prefer sa iau totul ca atare,deoarece cred ca fiecare lucru a avut un motiv,am invatat ceva prin tot ce-a fost,deseori constientizand ca aceste lucruri m-au facut mai puternica si mai pregatita de probabilitatea unui viitor esec,m-au ajutat sa ma corectez si sa fiu mai receptiva,as putea spune chiar optimista.
Bineinteles,nu sunt tot timpul plina de optimism,ca orice persoana,simt ca ma prabusesc si imi pierd speranta.Totusi,reanalizand situatia prind incredere,ceea ce ajuta foarte mult.
Inca o chestie legata de trecut:
Am observat ca multe persoane sunt criticate si li se pune o eticheta pentru faptele lor din trecut.Eu cred in schimbare foarte mult si cred ca oricine are dreptul la o a doua sansa,trebuie numai ajutat si lasat sa dovedeasca,caci daca respingem dreptul unui om de a se indrepta,bineinteles ca acestuia ii va fi si mai greu sa prinda incredere in el.(Aviz amatorilor..pentru un caz curent..For G.)
Cred ca asta-i felul prin care eu percep trecutul..
:)

Sensibilitate faţă de timp...

Ce este timpul?Timpul e o forma a perceptiilor ; este inegal in trecerea lui si ireversibil.Cand vrem sa treaca cat mai repede,atunci trece cel mai greu..Acum,cred ca-mi doresc sa treaca,sa fuga,sa ma inece de alte ganduri..totul sa devina poveste in rama,si timpul sa devina reversibil doar prin propriile amintiri,si-atat...caci.....Sufletul meu nu mai este contemporan al prezentului,de o vreme incoace,inca se afla in trecut.
Emil Cioran :
"Sensibilitateab fata de timp,pleaca din incapacitatea de a trai in prezent.Iti dai seama in fiecare clipa de miscarea nemiloasa a vremii,care substituie dinamismul imediat al vietii.Nu mai traiesti in timp,ci cu el,paralel lui."
"In mod firesc,trecutul se pierde in actualitatea prezentului,se insumeaza si se topeste in el.."
"Cand stii neincetat ce agent de distrugere e timpul,sentimentele care se injghebeaza in jurul acestei constiinte incearca sa-l salveze pe toate laturile.."
"Timpul este un surogat metafizic al marii.Nu te gandesti la el decat spre a invinge nostalgia ei."

Re-connect..

Derapaj halucinant,prabusit in meandrele subconstientului,un delir nevrotic...In naivitatea mea imi place sa cred ca nu-mi face rau,nici bine,ca e doar un refugiu temporar.
Stiu ca nu ma pot deconecta brusc,imi este foarte greu,stiu asta,o stiu de fiecare data,imi pusesem in vedere de-atatea ori sa las totul balta..sa incerc sa-mi controlez timpul,sa-mi constientizez prezentul,sa-mi temperez ritmul,sa-mi limitez granitele constientului,fata de inconstient si subconstient.Ma detasez usor,pentru cateva clipe antrenez fiecare senzatie si confund realitatea.Desi deconectarea mea ajunge aproximativ deplina,temperez,si incep sa revin.
Treptat redevin rationala,uitand de ganduri...si totusi reactualizand amintirea imi e greu sa-mi analizez simtirea si toate nuantele perceptiei..
Traiesc.

╛╚

E un sentiment atat de puternic,ce cuprinde toata intensitatea posibila,ceva cu mult mai presus decat pot controla..Nu pot sa arat ce simt,nici nu stiu daca voi reusi vreodata.E ca si cum existi in mine ca si cum traiesti undeva acolo..o parte din mine.
Ceva atat de puternic incat simt ca pierd orice contact cu realitatea..Nu pot numi acest sentiment cumva,nu pot controla ce simt,nu pot sa imi tin in frau emotiile,nu pot sa ma prefac ca sunt indiferenta atunci cand te vad..Parca nu mai pot scoate nici-un cuvant,tremur si am o multime de emotii atat de diferite,care ma doboara..Si parca as vrea sa ma sting langa tine,as vrea sa imi gasesc refugiul in tine..Si stiu ca nu o sa fii aici tot timpul..Dar nu vreau sa pierd ce simt,e prea intens,desi,urasc sentimentul,iubesc sa-l traiesc...
Si totusi parca-mi esti strain,nu pot sa explic in cuvinte ce ma uneste atat de mult de tine,desi sunt constienta ca e imposibil sa stai.Te cunosc atat de putin si in acelasi timp atat de mult..
Si nu am stiut sa spun la momentul potrivit nimic,si am motive,si ai motive,si nu stiu de ce am luat asemenea decizii,si nu stiu ce crezi.Si simt ca inebunesc,caci nimic nu e clar,si ca-i un dor nebun,si ca totul e dat peste cap.

I'm sorry..

¤

Dimineaţă...

M-am trezit intr-o dimineaţă,alergandu-mi prin minte alert.M-am ridicat,intrebandu-ma cu disperare,ce mi s-a intamplat.Am decis sa ma dezmeticesc bine,inainte de a trage vreo concluzie pripita..Da...Ma simteam altfel,pur si simplu;Diferita,dar totusi,asa peste noapte?Fara nici`un motiv,fara nici o intamplare,fara ca eu sa-mi bat capul?Nu,chiar nu e normal.
Am aflat intr-un final ca da,e posibil.
Cam dubios....
Ma simt eu,si-atat..Asa cum sunt : ametita,confuza,uneori nehotarata,ciudata,alteori exagerat de orgolioasa,o persoana sociala de fel,cu anumite retineri,critica inraita,lenesa,vioaie,atenta la detalii,binedispusa,morocanoasa,tipica zodiei mele,deseori feminista convinsa si sigura pe mine...
Dupa ce "reanalizez" situatia,ma uit la ceas...6:25,azi e prima zi de scoala!